Despre comuna Șanț

Comuna Șanț este așezată la poalele Munților Rodnei, în județul Bistrița-Năsăud, fiind compusă din satele Șanț (reședința) și Valea Mare.

Comuna a fost înfiinţată în jurul anului 1600, la început fiind un cătun al comunei mamă Rodna Veche. Din 1773 este atestată documentar ca o comună de sine stătătoare, sub denumirea de Rodna Nouă şi apoi Şanţ (din 1925 prin legea Reorganizării Administrativ Teritoriale promulgată prin decret regal).

Numele de Şanţ i-a fost dat de latinescul “fo satum” ceea ce înseamnă val de pământ, denumire ce provine de la „şanţurile şi întăririle” construite pe aceste locuri împotriva năvălitorilor şi pentru stabilirea graniţei de-a lungul râului Cobaşel, afluent al Someşului Mare.




Comuna Şanţ este situată la aprox. 650 m altitudine la poalele Vârfului Ineu din Munţii Rodnei, fiind înconjurată din toate părţile de munţi înalţi: la nord Ineul (2279 m), Beneşul (1580,40 m), Ineuţul (2212,56 m); la est Rotunda (1188,81 m), Vârful Omului (2010,2 m), Cucureasa (1778,24 m); la sud-vest muntele Cornu (1300 m), etc.




Aceşti munţi formează o cunună tăiată de văi şi constituie un scut puternic, ceea ce face ca temperatura să fie moderată şi comuna să fie mai puţin expusă vânturilor şi furtunilor. Suprafaţa vetrei satului este de 99 ha la care se adauga satul Valea Mare cu 16 ha.

Localități înfrățite

În 2018, anul Centenarului, Comuna Șanț din Bistrița-Năsăud a semnat un acord de cooperare cu localitatea Limbenii Noi din districtul Glodeni, Republica Moldova. Acordul de cooperare s-a semnat în comuna Șanț, în data de 6 iulie 2018, între cei doi primari, primarul comunei Șanț, Ioan Szabo, și primarul comunei Limbenii Noi, Anatolie Buzut.

Personalități născute în comuna Șanț

Grigore Moisil (n. 10 ianuarie 1814, Șanț – d. 3 octombrie 1891, Năsăud) cleric și om de cultură român, vicar greco-catolic al Năsăudului, bunicul academicianului Constantin Moisil și străbunicul academicianului Grigore C. Moisil.

Religie

La nivelul comunei Șanț sunt 6 locașuri de cult din care în satul Șanț avem 4 astfel:

  • Biserica Ortodoxă
  • Biserica Penticostală
  • Biserica Adventistă
  • Biserica Greco Catolică

În satul Valea Mare sunt 2 astfel:

  • Biserica Ortodoxă
  • Biserica Penticostală

La recesământul populației din anul 20122 la nivelul Comunei Șanț după confesiuni existau:

  • 2705 ortodocși
  • 480 penticostali
  • 30 adventiști
  • 18 greco catolici
  • 9 martori ai lui Iehova
  • 4 romano catolici
  • 4 creștini dupa Evanghelie
  • 2 alte religii

Turism

Atracții turistice

Datorită așezării, comuna Șanț dispune de un paradis natural, reprezentat de potecile montane, pădurile dese de foioase și conifere, pajiștile alpine și vârfurile muntoase care îți taie răsuflarea. Drumul din comuna Șanț oferă acces la mai multe trasee turistice marcate, din Munții Rodnei, printre care Vârful Ineu (2279 m), cel mai înalt vârf de pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud, și Lacul Lala, cel mai extins lac glaciar din Munții Rodnei.

Biserica greco-catolică

(din 1948 ortodoxă) din satul Șanț, cu iconostasul inițial pictat de Octavian Smigelschi

Biserica ortodoxă din satul Valea Mare

Biserica ortodoxă Șanț

Rezervația naturală „Peștera din Valea Cobășelului„ (1 ha)

Pasul Rotunda

Lacurile „Lala Mic„ și „Lala Mare„

Parcul Național Munții Rodnei

Teatrul Nescris din Șanț

cel mai vechi teatru comunitar din România

Datorită așezării, comuna Șanț dispune de un paradis natural, reprezentat de potecile montane, pădurile dese de foioase și conifere, pajiștile alpine și vârfurile muntoase care îți taie răsuflarea. Drumul din comuna Șanț oferă acces la mai multe trasee turistice marcate, din Munții Rodnei, printre care Vârful Ineu (2279 m), cel mai înalt vârf de pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud, și Lacul Lala, cel mai extins lac glaciar din Munții Rodnei.

Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc national din tara, având o suprafață de 47.202 ha. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.

Fauna Munților Rodnei prezintă o mare varietate ca număr și specii, multe dintre animale fiind caracteristice pentru grupa Carpaților Orientali.

Mamiferele sunt reprezentate de ursul carpatin mistrețul, lupul, râsul, jderul de copac, vulpea, cerbul carpatin, cîpriorul, capra neagră, marmot.

In ceea ce priveste păsările, sunt representative, în acești munți, speciile de talie mare, precum cocoșul de mesteacăn, aici fiind și unul dintre ultimele locuri din România unde mai existp aceasta specie, cocoșul de munte, Acvila de câmp, acvila mică, acvila țipătoare mare, șorecarul comun, șerparul, eretele alb, bufnițe și alte păsări mici.

Animalele ocrotite de lege în munții Rodnei sunt capra neagră, ursul, râsul, acvila de stâncă sau acvila aurie, acvila mică, ciuful pitic, buha, cucuveaua, barza albă, stârcul cenușiu, corbul, cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn.

Flora Munților Rodnei este una extrem de bogată, unele specii fiind foarte rare. Bujorul de munte, gentian albastră, floarea de colț și multe altele, oferă un adevărat spectacol în perioada de vegetație.

Turismul montan a dus la dezvoltarea, în comuna Șanț, a mai multor zone în care s-au construit cabane turistice, precum Valea Măriilor sau Valea Blaznei.

Ospitalitatea localnicilor, produsele culinare specific, aerul curat și priveliștea crestelor muntoase și a pădurile fac din comuna Șanț una dintre cele mai primitoare localități din zona de munte.