Comuna noastră este şi izvorul unor tradiţii culturale şi folclorice, care prin bogăţia şi frumuseţea lor au stârnit de-a lungul timpului interesul unor personalităţi din domeniul cultural. În perioada interbelică Ministrul Culturii DIMITRIE GUSTI - primul cetăţean de onoare al comunei Şanţ - a acordat o importanţă deosebită cercetării obiceiurilor şi tradiţiilor din comuna noastră pentru că a descoperit un folclor "nepoluat" de influenţele altor popoare. Viata culturală a locuitorilor din aceste locuri este consemnată în cele trei monografii scrise de vrednici fii ai satului cum ar fi: pr. Pamfiliu Grapini, ing. Onisim Filipoiu si prof.Grapini Septimiu precum şi în studiile făcute de echipa de sociologi condusă de ministrul culturii Dimitrie Gusti în perioada interbelică.

Amintim ca la prima cercetare sociologica, în anul 1935 s-a realizat filmul “Sanţ-1935” film care a cuprins şi obiceiurile de nuntă, iar nunta filmată nu a fost o improvizaţie ci o realitate.

Tot in aceeasi perioadă (1936), la Bucureşti a avut loc inaugurarea Muzeului Satului, în care se află expusă şi o gospodarie ţărănească din com. Sanţ, care reflectă gustul artistic şi dragostea de frumos şi util al şănţenilor.

 

  • Portul şi dansurile populare: portul popular este purtat cu mândrie de la copii la bătrâni în diferite ocazii şi sărbători importante, iar dansurile populare sunt învăţate şi practicate cu plăcere de la mic la mare. Importanţa acestora în viaţa locuitorilor comunei Şanţ o arată şi descoperirea Ministrului Culturii DIMITRIE GUSTI a "FORMAŢIEI DE TEATRU FOLCLORIC ŞI NESCRIS " care datează din perioada interbelică. În nopţile lungi şi reci de iarnă sătenii se adunau în casa unuia dintre ei şi îşi povesteau problemele şi grijile zilnice, dar fiind oameni "râzători în faţa primejdiei" îşi petreceau o bună parte din noapte făcând "haz de necaz". Au urmat astfel de întâlniri în biserică, iar apoi s-a constituit "FORMAŢIA DE TEATRU FOLCLORIC ŞI NESCRIS" - în prezent denumită "CONSTANTIN IUGAN" - şi care a purtat renumele comunei noastre la numeroase festivaluri naţionale.

 

  • Războaiele de ţesut: Femeile se pricep foarte bine să facă ţesături şi cusături minunate: cerge, cingeauă şi alte ţesături din lână de oaie, bumbac şi in topit. Astfel, "casele lor sunt o oglindă adevărată în toate şi plină de lucruri frumoase făcute de mâna lor". În anii 1932-1935, Dimitrie Gusti împreună cu o echipă de specialişti (etnologi şi monografi), în cadrul unei tabere de cercetare sociologică, a făcut schimb de experienţă cu artizanii din sat (două covoare din acea perioadă există şi în zilele noastre în biserica ortodoxă de la Şanţ).

 

  • Obiceiurile de Paşti: În dimineaţa zilei de Sfintele Paşti, copiii îmbrăcaţi în straie de sărbătoare şi cu traista în mână, umblă pe la casele învecinate, salută pe cei din casă cu creştinescul "Hristos a Înviat", li se răspunde "Adevărat că a Înviat" şi primesc ouă roşii sau dulciuri. 

 

  • Obiceiurile de Crăciun: În seara de Ajun a Crăciunului, copiii de şcoală umblă pe la casele din sat cu "Irodul", "Turca", "Colindul" şi "Banda lui Jian". Începând cu anul 2000, din iniţiativa aleşilor locali, s-a luat iniţiativa de a împodobi un brad în parcul din centrul satului unde, în ultima duminică înainte de Crăciun, se organizează un spectacol susţinut de şcolari iar Moş Crăciun vine într-o sanie trasă de cai şi împarte daruri tuturor copiilor din comună precum şi copiilor din satele învecinate care sunt prezenţi (darurile sunt asigurate de agenţii economici din comuna noastră). Din anul 2003 spectacolul se încheie cu un foc de artificii susţinut de firme autorizate.

 

  • Obiceiurile de An Nou: În ajunul Anului Nou tinerii merg la casele oamenilor cu "Colindul" şi "Pluguşorul" iar aceştia îi poftesc să le fie binecuvântat lucrul de peste an.

 

  • Obiceiurile de nunţi: la nunţile organizate în stil tradiţional mirii poartă costume populare şi sunt conduşi de călăreţi, colăcari şi druşte cu "steaguri împodobite cu bărbănonoc, spice de grâu, clopoţei din scijă iar pe botă o năframă de mătasă din bătrâni".

 

  • Casa muzeu Pamfiliu Grapini: s-a realizat prin reabilitarea celei mai vechi clădiri din localitatea Şanţ (1860), casa a părintelui Pamfiliu Grapini, care a fost ctitorul bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din comuna Şanţ (1903-1906). Aici veţi găsi mărturii ale ocupaţiilor, tradiţiilor şi obiceiurilor care au dispărut de-a lungul anilor.
 

RO-427285 Loc. Şanţ, Jud. Bistriţa-Năsăud, Str. Principală Nr. 92
Tel./Fax: 0263-379007
E-mail: primarie@comunasant.ro